ASEZAREA SI DESCRIEREA GEOGRAFICA A JUDETULUI COVASNA

 
   

Informatii Turistice:ropedia.ro   
 

JUDETUL COVASNA       

Stema                                                   Harta


Judeţul Covasna este compus din 2 municipii, 3 oraşe şi 40 de comune (2005).

-Municipii:
  1. Sfântu Gheorghe (reşedinţa judeţului)
  2. Târgu Secuiesc
 
- Oraşe:
  1. Baraolt
  2. Covasna
  3. Întorsura Buzăului
 

- Comune:    
  1. Aita Mare         2. Arcuş
  3. Barcani            4. Băţani
  5. Belin                6. Bixad
  7. Bodoc              8. Boroşneu Mare
  9. Brăduţ           10. Brateş
11. Breţcu           12. Catalina
13. Cernat           14. Chichiş
15. Comandău     16. Dalnic
17. Dobârlău        18. Estelnic
19. Ghelinţa          20. Ghidfalău
21. Hăghig           22. Ilieni
23. Lemnia           24. Malnaş
25. Mereni            26. Micfalău
27. Moacşa           28. Ojdula
29. Ozun              30. Poian
31. Reci                32. Sânzieni
33. Sita Buzăului  34.Turia
35. Vâlcele           36. Valea Crişului
37. Valea Mare     38. Vârghiş
39. Zăbala           40. Zagon

Judetul Covasna are o intindere de 3710 km² (si ocupa 1,6% din teritoriul tarii - clasat ca intindere pe  locul 39 dintre judete)
Populatia totala a judetului este de circa :222.449 locuitori cu o densitate de :60 locuitori/km²


Judetul Covasna al carui teritoriu totalizeaza 3.710 km²se situeaza in zona geografica centrala a tarii noastre,e inconjurat de cotul Carpatilor rasariteni si strabatut de riul Olt. Judetul prezinta doua zone substantial diferite intre ele, in privinta originii, a altitudinilor, a constitutiei geologice,precumsi a conditiilor economice. Teritoriul central al judetului este format din sistemul bazinelor intercarpatine joase de origine tectonica acoperite cu sedimente distincte, iar zona marginala este alcatuita din coroana muntilor cutate apartinind grupului sudic al Carpatilor rasariteni format in mare parte din gresii.   
Judetul Covasna se invecineaza la nord-vest cu judetul Harghita prin muntii Rica (Persanii de nord), la nord-est cu judetul Bacau prin muntii Nemirei, iar cu judetul Vrancea prin muntii Bretcului. Muntii Buzaului si portiunea Oltului dintre Dobolii de Jos si Augustin leaga judetul Covasna de judetul Brasov. In partea vestica a judetului,Oltul inconjoara muntii Baraolt. La nord atit din punct de vedere mineralogic cit si morfologic, acest tinut muntos este marginit de apele Baraoltului,Ozunca si Gohan.
Teritoriul astfel delimitat este constituit din gresiile formate in era cretacica, iar spre sud unde suprafata judetului se ingusteaza,pot fi gasiti conglomerati. Din punct de vedere morfologic, prezinta, la nord-est o altitudine de aproximativ 950-1000 m, din care la sud ,se inalta cel mai inalt virf al acestui grup de munti, respectiv Görgő  (1018 m) .
Spre sud-vest este inconjurat de un nivel cu o altitudine medie de 700 m. a carui suprafata este acoperita in mare parte de sedimente de origine pleistocena.  Diversitatea morfologica se accentueaza prin eroziunea care a determinat largirea vailor la Aita Seaca,Vilcele si in alte parti ale Muntilor Bodoc. Cursurile de ape, mai ales cele care tindeau catre vest, si-au spalat vai adinci, tinere din punct de vedere geologic,prin eroziunea regresiva . Muntii, presarati de rupturi tectonice prezinta si azi o activitate postvulcanica, cu toate ca roci de origine vulcanica apar doar in coltul nord-estic al judetului,respectiv in jurul bailor Malnas.

Spre est de riul Olt si spre sud de apele Turia si Zsombor, izvorite din   apropierea sanatoriului Turia, se inalta muntii Bodoc,care la sud coboara sub nivelul bazinului. Coama principala, constituita, la fel din roci sedimentare din era cretacica, prezinta in portiunea centrala,inaltimi in jur de 1200 m, iar virful cel mai inalt se situeaza spre nord, atingind, la Kömöge, altitudinea de 1240 m.   

Mai departe, spre sud, coama principala continua la un nivel de 950 m, apoi dupa citeva unitati izolate, de origine tectono-eroziva, dispare sub sedimentele care acopera bazinul. Partea nord-vestica a acestor munti este deosebit de bogata  in izvoare de ape minerale carbogazoase, iar in vaile sud-esticese caracterizeaza prin prezenta izvoarelor sulfuroase. 


 Coama principala a Carpatilor Rasaritreni se intinde de-a lungul crestelor Nemirei. Trasatura comuna a ambelor siruri de munti este aceea ca se compun din sedimente originare din era eocena. Virful central al muntilor Nemira cel denumit Nagy Sándor (1639 m.) si Nemira Mica (1627 m.), virfuri care depasesc cu multe sute de metri zona inconjuratoare, de altitudine medie,in jur de 1200 m.

 La sud de Valea Oituzului se inalta muntii Bretcului si muntii Vrancei,iar intre acestia se intinde un masiv muntos, prezentind mai multe nivele de eroziune, dar si un  caractermult mai unitar, virfuri inalte de 1200-1300 m, precum si coama  principala cu virfurile Musat (1505 m.), Nagy Bonyi (1540 m.), Zerna (1605 m.), Lacauti (1776 m.).